Înainte de primul tur al prezidențialelor, nici fierul de călcat nu mai apucai să îl bagi în priză că și îl auzeai pe Victor Ponta cum ”dă-i și luptă” el cu sistemul ăla ticăloșit care l-a învins…
Dar o repeta nu neapărat papagalicește, ci așa, ca un ”motănaș răzgâiat”, cu tot felul de mieunaturi și zâmbete învățate de la Iliescu, să priceapă totuși ”poporul” că o zice ca un inițiat care uite că a rămas totuși în picioare.
Iar la aflarea primelor rezultate catastrofale pentru cei ce în hârtii încă îi sunt colegi de partid, Ponta nu doar că rânjea de ”excitația suveranistă” ce îl cuprinsese brusc, dar aproape că nu sălta de fericire de pe fotoliile studiourilor TV. Acolo unde a continuat să se tureze și înainte de parlamentarele care i-au adus un nou mandat aducător nu neapărat de imunitate.. Ci mai ales de posibilitatea ruperii unei noi ”felii”din tortul tot mai amar al unor social – democrați care păreau că participă, dar nu se bagă… Știu cunoscătorii exact cam ca cine…
Însă surprinzătoare nu este neapărat dualitatea oricum deja legendară a lui Victor Viorel Ponta. Ci faptul că acesta a ieșit brusc din starea de non – combat, pentru a își alege brusc, cu surlele și trâmbițele mediatice operative de rigoare, noua tabără. Fiind singurul membru PSD care a scos fără ezitare ”cuțitul votului anticipat” și l-a înfipt în spatele propriului partid.
Iar la acea oră, da, Ponta chiar a avut ”JET” și a făcut ceva pe propriul partid și pe întreaga coaliție pro – europeană cu o forță altfel de nebănuit. Numai că, ghinion, atât s-a putut… Așa că uite că o fi făcut el cu jet, dar iar a comis-o ”contra vântului politic”.
Și de atunci tace. Tace, tace și iar tace. Sperând să se uite barca în care a apucat să sară cu o sprinteneală nebănuită pentru un ”bătrân animal politic” cum te-ai aștepta să fie Victoraș, la câte decenii de ”înghițit broscoi” are și el în spate…
Așa că este logic că Ponta acum tace. Dar restul ”colegilor” ?